Fonduri Structurale Paradise Group - Planul National de Dezvoltare 2007

Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economică si socială (Cohesion Policy), menit să ofere o conceptie coerentă si stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorităti de dezvoltare, programe, proiecte, în concordantă cu principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României la UE în anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica natională de dezvoltare la prioritătile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

PND 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică si programare financiară multianuală, aprobat de Guvern si elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

În acceptiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra prioritătilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. În acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Natională de Dezvoltare Economică, ci reprezintă una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamentează, între altele, prioritătile si obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeană în vederea finantării din Fondurile Structurale si de Coeziune în perioada 2007-2013.

PND reprezintă documentul pe baza căruia vor fi elaborate Cadrul Strategic National de Referintă 2007-2013 (CSNR)1, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. În acest sens, redactarea PND s-a desfăsurat în paralel cu cea a Programelor Operationale pentru implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, asigurându-se astfel coerenta între aceste documente.
br> Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului National de Dezvoltare, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru inter–institutional si mecanismele de consultare partenerială.

Din punct de vedere al continutului, PND 2007-2013 cuprinde următoarele sectiuni principale:

I. Analiza situatiei curente
II. Analiza SWOT
III. Strategia de dezvoltare
IV. Programarea financiară
V. Implementarea
VI. Parteneriatul

I. Analiza situatiei curente

Capitolul „Analiza situatiei curente” cuprinde o descriere cuantificată a situatiei socio-economice actuale privind disparitătile interne si decalajele fată de Uniunea Europeană, dar si potentialul de dezvoltare. Această descriere include o analiză de ansamblu a situatiei socio-economice (privire geografică de ansamblu, analiza situatiei demografice si a situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele macroeconomice 2007-2013), precum si analizele socio-economice sectoriale si regionale.

La nivel sectorial, analiza socio-economică abordează sectorul productiv din punct de vedere al competitivitătii (industria prelucrătoare, domeniul cercetării-dezvoltării si al inovării, sectorul IMM si turismul), infrastructura (atât infrastructura de transport, cât si cea energetică si de mediu), agricultura, dezvoltarea rurală si pescuitul, precum si domeniul resurselor umane dintr-o amplă perspectivă: descrierea sistemului educational si de formare profesională, descrierea pietei muncii si a situatiei ocupării, situatia privind incluziunea socială (situatia actuală a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, situatia generală în domeniul asistentei sociale, evaluarea situatiei privind egalitatea de sanse dintre femei si bărbati din perspectiva oportunitătilor de pe piata muncii, inclusiv a constrângerilor existente), prezentarea situatiei în domeniul sanitar si a stării de sănătate a populatiei.

La nivel regional, analiza socio-economică a PND 2007-2013 prezintă disparitătile regionale în dezvoltarea economică, din perspectiva gradului de ocupare a populatiei, a dezvoltării antreprenoriale si accesului la infrastructura de transport, a diferentelor privind infrastructura socială si infrastructura în domeniul turismului, precum si a disparitătilor în dezvoltarea urbană a regiunilor.

Analiza socio-economică a PND 2007-2013 cuprinde de asemenea descrierea situatiei în domeniul cooperării teritoriale europene (relatia României cu statele vecine, dar si participarea regiunilor României în cadrul programelor de cooperare între diferitele regiuni europene) si o analiză asupra capacitătii administrative a tării, care abordează sistemul administratiei publice, sistemul judiciar si domeniul ordinii publice.

Ultimul capitol al Analizei socio-economice abordează situatia dezvoltării spatiale, din punctul de vedere al amenajării teritoriului si al cadrului definitor pentru dezvoltarea teritorială a României.

II Analiza SWOT

Analiza SWOT a PND 2007-2013 evidentiază punctele tari, punctele slabe, oportunitătile si riscurile identificate în capitolul de analiză a situatiei curente.

III Strategia de dezvoltare

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fată de UE. Strategia PND 2007-2013 se axează atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea, cât si pe prioritătile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg, respectiv cresterea competitivitătii, ocuparea deplină si protectia durabilă a mediului.

România se afla în anul 2004, din punct de vedere al PIB / locuitor2, la cca. 31% din media UE. Având în vedere acest decalaj considerabil fată de nivelul mediu de dezvoltare din Uniune, precum si rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparităti, a fost stabilit Obiectivul Global al PND 2007-2013: „Reducerea cât mai rapidă a disparitătilor de dezvoltare socio-economică între România si Statele Membre ale Uniunii Europene”. Conform estimărilor realizate, România ar putea recupera până în anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fată de UE, ajungând la cca. 41% din media UE.

Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:

- Cresterea competitivitătii pe termen lung a economiei românesti
- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază
- Perfectionarea si utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton

În vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate sase priorităti nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

1. Cresterea competitivitătii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea si îmbunătătirea calitătii mediului
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si incluziunii sociale si întărirea capacitătii administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitătii în sectorul agricol
6. Diminuarea disparitătilor de dezvoltare între regiunile tării

Stabilirea unui număr limitat de priorităti este de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fată de Uniunea Europeană si a disparitătilor interne. Trebuie precizat, însă, că în interiorul acestor priorităti sunt abordate numeroase domenii / sectoare de interventie specifice, cum ar fi educatia, sănătatea, energia, sectorul comunicatii si IT, prevenirea riscurilor naturale etc.

Pe baza domeniilor acoperite de prioritătile sus formulate, autoritătile române si Comisia Europeană au stabilit, în cadrul negocierilor la Capitolul 21, viitoarele Programe Operationale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale si de Coeziune.

Prioritătile nationale de dezvoltare

1. Cresterea competitivitătii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

În conditiile decalajelor importante de competitivitate pe care România le prezintă în raport cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei priorităti este cresterea productivitătii întreprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor fată de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmăreste generarea până în anul 2015 a unei cresteri medii a productivitătii de cca. 5,5% anual, permitând României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. Realizarea acestui obiectiv este avută în vedere prin următoarele sub-priorităti:

1.1. Cresterea competitivitătii prin îmbunătătirea accesului pe piată al întreprinderilor, în special al IMM-urilor, care se va realiza prin sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi), sustinerea certificării întreprinderilor si a produselor, crearea unui mediu favorabil finantării afacerilor, dezvoltarea infrastructurii de afaceri (incubatoare, centre de afaceri, clustere emergente), sprijinirea eforturilor de internationalizare a întreprinderilor, precum si prin promovarea potentialului turistic românesc.

1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere prin promovarea cercetării si inovării si accelerarea dezvoltării societătii informationale, ce presupune inclusiv dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-Guvernare, e-Educatie si e-Sănătate)

1.3. Îmbunătătirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investitii destinate reducerii intensitătii energetice si îmbunătătirii eficientei energetice, precum si prin valorificarea resurselor regenerabile.

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor celorlalte conditii privind dezvoltarea sustenabilă a economiei si îmbunătătirea calitătii vietii, astfel încât volumul activitătii de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde euro (în prezent) la minimum 7,0 miliarde euro până în 2015.

Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltării si modernizării infrastructurii de transport se va realiza prin intermediul următoarelor sub-priorităti:

2.1. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene si a retelelor de legătură, prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere, feroviare, navale si aeroportuare trans-europene si modernizarea si constructia retelelor de legătură la TEN-T. În acest sens, este de mentionat că o atentie deosebită va fi acordată dezvoltării de proiecte pe coridorul paneuropean IV.

2.2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport de interes national si îmbunătătirea serviciilor aferente, prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente) si navale.

2.3. Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalitătii, îmbunătătirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrărilor si activitătilor de transport asupra mediului înconjurător si punerea în sigurantă a infrastructurii de transport.

3. Protectia si îmbunătătirea calitătii mediului

Obiectivul strategic general al acestei priorităti din PND îl reprezintă protejarea si îmbunătătirea calitătii mediului, în conformitate cu nevoile economice si sociale ale României, conducând astfel la îmbunătătirea semnificativă a calitătii vietii prin încurajarea dezvoltării durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea sub-prioritătilor de mai jos, urmărindu-se, totodată, si îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la UE la Capitolul 22 „Protectia mediului”:

3.1. Îmbunătătirea standardelor de viată prin asigurarea serviciilor de utilităti publice la standardele de calitate si cantitate cerute, în sectoarele de apă si deseuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă si apă uzată în localitătile vizate si crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, si prin dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deseurilor în localitătile vizate; închiderea depozitelor neconforme).

3.2. Îmbunătătirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe: dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei si deseurilor, a celor de management al resurselor naturale (conservarea diversitătii biologice, reconstructia ecologică a sistemelor deteriorate, prevenirea si interventia în cazul riscurilor naturale – în special inundatii), precum si pe îmbunătătirea infrastructurii de protectie a aerului.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si incluziunii sociale si întărirea capacitătii administrative

Fiind unanim recunoscut faptul că resursele umane reprezintă motorul societătii bazate pe cunoastere, obiectivul strategic general al prioritătii îl constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitătii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitătilor egale de învătare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe piata muncii a 900.000 persoane.

Măsurile si actiunile avute în vedere la această prioritate pot fi grupate în cadrul a patru sub-priorităti, după cum urmează:

4.1. Dezvoltarea capitalului uman. Investitiile realizate în cadrul acestei sub-priorităti vor viza: sistemul de educatie initială (prin promovarea de reforme în contextul învătării pe tot parcursul vietii), diseminatorii de învătare (resursele umane din educatie), continutul învătării (diversificarea si asigurarea calitătii ofertelor de educatie si formare initială si continuă) si sistemul de formare profesională continuă.

4.2. Promovarea ocupării depline. Principalele măsuri avute în vedere în cadrul acestei sub-priorităti vizează: cresterea adaptabilitătii fortei de muncă si a întreprinderilor; dezvoltarea initiativelor pentru partenerii sociali; îmbunătătirea tranzitiei de la scoală la locul de muncă si promovarea culturii antreprenoriale în educatie si formare, identificarea si valorificarea tuturor oportunitătilor de integrare pe piata muncii; modernizarea si întărirea capacitătii administrative a serviciului public de ocupare.

4.3. Promovarea incluziunii sociale. Principalele domenii de interventie avute în vedere în cadrul sub-prioritătii sunt: integrarea pe piata muncii si combaterea discriminării, îmbunătătirea accesului si participării la educatie initială si continuă pentru grupurile vulnerabile, promovarea egalitătii de gen si combaterea excluziunii sociale a femeilor, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului de marginalizare si excluziune socială, initiative transnationale în educatia inclusivă si initiative transnationale pe piata muncii.

4.4 Dezvoltarea capacitătii administrative si a bunei guvernări. Această sub-prioritate are scopul de a promova si sustine crearea la nivel central si local a unei administratii publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres si coeziune. De asemenea, vor fi vizate cu prioritate alte două segmente importante în procesul de întărire a capacitătii administrative: justitia si ordinea si siguranta publică.

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitătii în sectorul agricol

Obiectivul strategic general al acestei priorităti vizează dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoastere si initiativă privată, precum si protejarea patrimoniului natural cultural si istoric al zonelor rurale din România.

Sub-prioritătile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt următoarele:

5.1. Cresterea competitivitătii economiei agro-alimentare si silvice prin adaptarea ofertei la cerintele pietei, în cadrul căreia va fi acordat sprijin financiar cu precădere pentru modernizarea fermelor si îmbunătătirea capitalului uman din agricultură (măsuri de consultantă si sprijinire a tinerilor fermieri, măsuri de încurajare a asocierii producătorilor), precum si pentru îmbunătătirea calitătii produselor.

5.2..Cresterea standardelor de viată în zonele rurale prin diversificarea activitătilor rurale: stimularea activitătilor non-agricole, promovarea agro-turismului precum si dezvoltarea de micro-intreprinderi în amontele si avalul productiei agricole, toate acestea în contextul unor servicii de bază de bună calitate.

5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor si a exploatatiilor forestiere, vizează implementarea unor actiuni ce privesc utilizarea durabilă a terenului agricol si forestier, materializate în acordarea de plăti pentru agro-mediu si bunăstarea animalelor, plăti compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum si prime de împădurire, dar si în realizarea unor actiuni de prevenire a calamitătilor naturale.

5.4. Promovarea initiativelor de tip „LEADER”, prin care se va urmări stimularea initiativelor locale care să permită cresterea capacitătii comunitătilor rurale de a dezvolta initiative de afaceri pe baza de parteneriat.

5.5. Asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii, în cadrul căreia se au în vedere dezvoltarea acvaculturii si pescuitului în apele interioare, a procesării si marketingului produselor pescăresti, modernizarea flotei de pescuit, precum si dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit costiere.

6. Diminuarea disparitătilor de dezvoltare între regiunile tării

Obiectivul general îl reprezintă cresterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate, în vederea diminuării disparitătilor de dezvoltare interregionale si intraregionale.

Operationalizarea prioritătii PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor tării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investitiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activitătilor de afaceri si sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele sub-priorităti:

6.1. Îmbunătătirea infrastructurii publice regionale si locale: cresterea competitivitătii regiunilor ca locatii pentru afaceri prin îmbunătătirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de sănătate, servicii sociale si educatie, precum si a infrastructurii de sigurantă publică pentru situatii de urgentă, dezastre naturale si tehnologice.

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional si local: dezvoltarea infrastructurii de afaceri si sprijinirea activitătilor locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând si crearea unor necesare conexiuni între activitătile productive si cele de cercetare-dezvoltare-inovare.

6.3. Dezvoltarea turismului regional si local: cresterea gradului de atractivitate turistică a regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate si îmbunătătirea serviciilor specifice, dezvoltarea de forme alternative de turism, protectia si promovarea patrimoniului natural si cultural la nivel local si regional.

6.4. Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice, precum si consolidarea retelei de centre urbane cu potential de dezvoltare pentru a le permite să actioneze ca motoare ale cresterii economice regionale).

6.5. Cooperarea teritorială europeană. Această sub-prioritate se încadrează în noul Obiectiv de interventie din cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada 2007-2013, „Cooperare teritorială europeană”, dedicat integrării armonioase si echilibrate a întregului teritoriu al UE, prin sprijinirea cooperării între diferitele sale entităti teritoriale la nivel transfrontalier, transnational si interregional, în probleme de importantă comunitară. Sub-prioritatea va fi realizată prin promovarea de actiuni în domeniul cooperării transfrontaliere, transnationale si interregionale, în vederea integrării socio-economice a zonelor de granită si cresterii atractivitătii si accesibilitătii regiunilor României în cadrul teritoriului european.

IV. Programarea financiară

Strategia PND, axată pe prioritătile si obiectivele compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune, va fi finantată din surse multiple. Asa cum s-a mentionat anterior, PND 2007-2013 reprezintă un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a directiilor de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe instrumentele structurale ale UE3, fondurile UE de tip structural pentru agricultură, dezvoltare rurală si pescuit4, credite externe, etc.).

Programarea financiară a PND a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finantare a dezvoltării ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru cresterea convergentei cu UE, conducând la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizată astfel pe cele 6 priorităti nationale de dezvoltare ale PND

Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezintă după cum urmează:

- Fondurile comunitare - 43%. Trebuie precizat că repartizarea definitivă a acestora pe cele sase priorităti de dezvoltare nu se decide prin PND, ci în urma negocierilor cu Comisia Europeană în cursul anului 2006.
- Surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) - 48%
- Surse private (cofinantări private aferente fondurilor comunitare) - 9%

Având în vedere rolul central al fondurilor comunitare în implementarea PND 2007-2013 si faptul că negocierile cu Comisia Europeană privind alocările detaliate ale acestor fonduri pe diverse domenii, care vor avea loc pe parcursul anului 2006, ar putea aduce modificări în distributia pe priorităti propusă, se impune ca în a doua parte a anului 2006 să fie analizată necesitatea actualizării unor elemente ale PND, în vederea asigurării conformitătii depline cu alocările financiare disponibile în perioada 2007-2013.

V. Implementare

Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite si în conditii de eficientă, rigurozitate, transparentă si corectitudine financiară, presupune eforturi însemnate din partea institutiilor publice si a beneficiarilor.

Trebuie subliniat rolul PND de orientare si coordonare a marilor programe de investitii pentru dezvoltare. Investitiile ce vor fi efectuate în baza prevederilor PND nu vor fi, însă, gestionate în mod direct prin intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finantare a acestor investitii. Mecanismele de implementare ale PND sunt, prin urmare, o sumă a acestor reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene, a programelor nationale si locale de investitii bugetare, a finantărilor rambursabile acordate de institutiile financiare internationale etc.

În România, sistemul institutional de programare si implementare a Fondurilor Structurale si de Coeziune este în plin proces de constructie, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul 21 „Politica regională si coordonarea instrumentelor structurale”.

Ministerul Finantelor Publice îndeplineste, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, rolul de coordonator national al sistemului institutional, legislativ si procedural de programare si implementare a instrumentelor structurale. De asemenea, în cadrul MFP se constituie Autoritatea de Certificare si Autoritatea de Plată (organismul competent pentru efectuarea plătilor) pentru toate cele trei instrumente structurale.

VI. Parteneriatul

În conformitate cu principiul european al parteneriatului, în procesul de elaborare a PND 2007-2013, pe lângă autoritătile publice au fost consultati si parteneri neguvernamentali reprezentativi: organisme regionale, sindicate, patronate, institutii de cercetare si învătământ superior, organizatii neguvernamentale etc. Consultările parteneriale au avut loc în cadrul structurilor parteneriale constituite pentru elaborarea PND conform HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului National de Dezvoltare.

Documentele Consultative pentru PND 2007-2013 au fost dezbătute si avizate în cadrul Comitetului Interinstitutional pentru elaborarea PND (CIP), structura partenerială la nivel national formată din reprezentanti la nivel de decizie ai ministerelor, altor institutii publice centrale, Agentiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR), institutelor de cercetare si institutiilor de învătământ superior, precum si din reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.

Informarea si promovarea privind Planul National de Dezvoltare si Fondurile Structurale si de Coeziune (inclusiv diseminarea informatiei pe Internet) a reprezentat de asemenea o componentă fundamentală în cadrul procesului de elaborare a PND 2007-2013.

PND 2007-2013 a fost aprobat de Guvernul României în sedinta din 22 decembrie 2005.