Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru
elaborează un Cadru Strategic National de Referintă (CSNR), ca document de referintă pentru
programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune.
Acest document nu va servi însă ca instrument de management, ci ca document strategic prin care se
stabilesc prioritătile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune în perioada de referintă.
CSNR face legătura între prioritătile nationale de dezvoltare, stabilite în Planul National de
Dezvoltare 2007-2013, si prioritătile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare (OSC)
privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economică si
Locuri de Muncă 2005-2008.
Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen mediu a Fondurilor
Structurale si de Coeziune a constituit-o Planul National de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul
României în luna decembrie 2005. Este însă de mentionat că, desi CSNR preia si sintetizează
elementele principale incluse în Analiza si Strategia PND, acestea sunt reorganizate în functie de cele 3
Priorităti si cele 11 Directii de actiune (Guidelines) din Orientările Strategice Comunitare, reflectând
astfel încadrarea CSNR în principiile europene ale Politicii de Coeziune.
Ca diferentă majoră între PND si CSNR, este de mentionat că, din punct de vedere al finantării, CSNR
este sustinut exclusiv din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea natională aferentă, în
timp ce PND include si alte finantări (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri
europene pentru dezvoltare rurală si pescuit, etc.).
Este extrem de important de subliniat legătura între CSNR si Programele Operationale (PO). În cadrul
pachetului care se negociază cu Comisia Europeană, CSNR reprezintă strategia globală de utilizare
a FSC, iar diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale
CSNR. Din acest motiv, trebuie evidentiate foarte clar conexiunile si interconditionările strategice între
CSNR si PO.
Din punct de vedere al structurii CSNR, aceasta este stabilită în conformitate cu reglementările
comunitare relevante privind Fondurile Structurale si de Coeziune.
Principalele elemente ale Cadrului National Strategic de Referintă al României sunt prezentate în
continuare.
Analiza socio-economică aspecte principale
Raman inca destule probleme care trebuie solutionate pentru a impulsiona dezvoltarea economiei romanesti.
Sunt necesare interventii structurale majore pe termen lung, in urmatoarele domenii:
- Infrastructura de baza calitatea slaba si ineficienta serviciilor de furnizare a apei potabile,
canalizare si de management al deseurilor, precum si a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian
si naval, ca si lipsa inter-conectivitaii, constituie frane in calea dezvoltarii. Toate acestea sunt dublate
de un nivel scazut al cunostintelor cu privire la protejarea mediului inconjurator, administrarea
defectuoasa a acestuia, precum si utilizarea ineficienta a resurselor de energie.
- Competitivitatea economica productivitatea scazuta, echipamentele si tehnologia invechite,
spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un climat de afaceri dificil si lipsa unei infrastructuri
adecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finantare si investitiile insuficiente in
cercetare-dezvoltare si tehnologiile informatiei si comunicarii (TIC), toate afecteaza dezvoltarea
mediului de afaceri.
- Capitalul uman - capacitatea limitata a educatiei si formarii profesionale continue de a raspunde
nevoilor unei economii moderne bazate pe cunoastere, atentia redusa acordata educatiei, insuficienta
corelare intre educatie, formarea profesional. initiala si formarea profesionala continua Inegalitatea
de sanse duce la excluderea social. a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu
dizabilitai si etnia roma
- Capacitatea administrativa serviciile publice sunt slab dezvoltate si "neprietenoase" Capacitatea
administrativa insuficienta este reflectat. in structuri de management neperformante, abilitai
nesatisfacatoare ale functionarilor publici, cooperare interinstitutionala inadecvata, care conduc intrun
final la calitatea slaba a serviciilor furnizate societaii, punand astfel in pericol dezvoltarea socioeconomica
In mod special, este necesara consolidarea in continuare a managementului fondurilor
comunitare pentru utilizarea eficienta a acestora in scopul promovarii dezvoltarii economice si sociale.
- Dimensiunea teritorial. - ca urmare a restructurarii industriei, au aparut foarte rapid decalaje intre
regiuni, acestea continuand sa creasca Disparitatile dintre mediul urban si cel rural sunt de
asemenea mari si in continua crestere. Acest fenomen este si mai pregnant atunci cand se compar.
nivelul de dezvoltare al regiunii Bucuresti-Ilfov cu restul tarii. ISD sunt atrase, de obicei, in regiunile
mai dezvoltate, ceea ce conduce la cresterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Atat zonele
urbane cat si zonele rurale se confrunta cu probleme legate de infrastructura (din cauza investitiilor
insuficiente), de dezvoltare economica localai de mediul social. Totodata, zonele rurale depind
excesiv de agricultura In aceste zone, infrastructura si serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte
slab dezvoltate sau chiar inexistente Este necesara o abordare mai structurat. in ceea ce priveste
nivelul teritorial al diverselor politici de dezvoltare sectoriale si inter-sectoriale si masurilor derivate din
acestea.
Răspunsul strategic
Viziune :
Crearea unei Romanii competitive, dinamice si prospere
Obiectiv CSNR :
Reducerea disparitătilor de dezvoltare
economică si socială dintre România si statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei
cresteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015
Priorităti si actiuni
Prioritatile CSNR au fost formulate ca raspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale si în
vederea crearii oportunitatilor pe care România si le doreste. CSNR vizeaza armonizarea tuturor acestor
prioritati într-o strategie coerenta, care sa fie adecvata pentru România, dar care sa se si conformeze
strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, si sa aiba ca efect dezvoltarea economica si
cresterea numarului de locuri de munca.
- Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene - investitiile în infrastructura vor
îmbunatati calitatea retelelor rutiere si feroviare, precum si a navigatiei pe Dunare (axele
prioritare TEN-T nr. 7, 18 si 22) si vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri si crearea de noi
locuri de munca. Investitiile vor îmbunatati, de asemenea, accesibilitatea si inter-conectivitatea
dintre drumurile nationale, judetene si locale, cai ferate, aeroporturi si servicii navale, asigurând
inclusiv legaturi mai bune cu rutele TEN-T. Investitiile vor îmbunatati accesul la piete mai
extinse si toate actiunile vor contribui la reducerea duratei calatoriilor si costurilor de transport.
Investitiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunatatirea sistemelor de management
al apei potabile si a deseurilor menajere la standarde europene. O eficienta energetica mai
mare de-a lungul întregului lant - productie, transport, distributie si utilizare finala - va
îmbunatati competitivitatea economica si calitatea aerului si va sprijini dezvoltarea durabila.
Eforturile se vor concentra pe un management mai eficient al mediului natural si pe utilizarea
durabila a resurselor naturale.
- Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti - strategia va contribui la
construirea unei baze de productie si antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea si
dezvoltarea de noi afaceri, în special prin investitii în produse si servicii de calitate. Se va
încuraja inovarea si se va îmbunatati procesul de punere în practica a rezultatelor activitatilor
de cercetare si dezvoltare la oportunitatile de piata, precum si accesul la finantare si TIC.
Întreprinderile mici si mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investitii si vor fi sprijinite prin
servicii de consiliere pentru afaceri de calitate, precum si prin asigurarea accesului la alte tipuri
de servicii de care acestea au nevoie pentru a se dezvolta si a crea locuri de munca. Turismul
va fi sprijinit, de asemenea, acesta fiind o importanta sursa de dezvoltare.
- Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din România - strategia va urmari
sprijinirea sistemului de învatamânt si formare profesionala pentru a furniza educatie flexibila si
de mai buna calitate si calificari adaptate indivizilor, sprijinirea cresterii accesului si participarii la
educatie, precum si asigurarea faptului ca educatia si formarea profesionala furnizeaza
cunostintele si aptitudinile necesare pentru o economie moderna si în plina dezvoltare.
Cresterea adaptabilitatii, dezvoltarea spiritului antreprenorial si învatarea pe parcursul întregii
vieti se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajati sa investeasca în
capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educationale si de formare profesionala de
calitate, va fi nevoie de modernizarea infrastructurii educationale si de formare, inclusiv prin
dotarea cu echipamente scolare si TIC. Se vor sprijini actiunile de combatere a excluziunii
sociale si de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minoritatile etnice,
persoanele cu dizabilitati) care sunt categorii dezavantajate pe piata fortei de munca, astfel
încât acestea sa poata beneficia de noile oportunitati de angajare care vor fi create.
Îmbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate si îngrijire va contribui la regenerarea economica
prin reducerea costurilor si a perioadelor de inactivitate.
- Consolidarea unei capacitati administrative eficiente - strategia va îmbunatati
managementul în sectorul public. Investitiile vor contribui la îmbunatatirea procesului de
elaborare a politicilor si a proceselor decizionale în domeniul managementului public, la
dezvoltarea unui sistem al functiei publice modern, flexibil si reactiv, precum si la îmbunatatirea
standardelor de calitate si eficienta în furnizarea serviciilor publice. Actiunile vor viza, cu
prioritate, acele domenii administrative unde se poate înregistra cel mai mare impact din
punctul de vedere al stimularii dezvoltarii socio-economice si al mediului de afaceri, precum si
al combaterii deficientelor economiei române.
- Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate - scopul este stoparea si, eventual, inversarea
tendintei de accentuare a disparitatilor de dezvoltare prin sprijinirea si promovarea unei dezvoltari
economice si sociale echilibrate a Regiunilor. Actiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea
conditiilor necesare stimularii cresterii economice a regiunilor mai putin dezvoltate, precum si
restructurarea zonelor rurale si urbane. Investitiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii si
stabilirea legaturilor locale cu retelele nationale, europene si inter-continentale care conecteaza
România la pietele internationale. Actiunile vor viza coridoarele si polii de dezvoltare existenti sau
emergenti si vor crea conditiile necesare dezvoltarii integrate, stabilind conexiunile cu retelele
regionale, nationale si trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de
afaceri local si regional si la dezvoltarea patrimoniului natural si cultural în vederea sprijinirii turismului
si dezvoltarii mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe
termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare spatiala si integrare în structurile
spatiale europene 2007-2025.
Programele Operationale
CSNR se implementează prin Programele Operationale din cadrul Obiectivelor Convergentă si
"Cooperare Teritorială Europeană". În continuare este prezentată lista Programelor Operationale
elaborate de România sau la elaborarea cărora colaborează cu alte state membre si nemembre UE,
precum si institutiile responsabile de gestionarea acestor programe. CSNR cuprinde o prezentare
generală a Programelor Operationale din cadrul Obiectivului "Convergentă".
Alocarea Fondurilor Structurale si de Coeziune
Suma totală a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde Euro, din care
12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului "Convergentă", 6,552 miliarde Euro
sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritorială
Europeană" (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistentă de Pre-Aderare - IPA si Instrumentul
European de Vecinătate si Parteneriat - ENPI).
Tabelul financiar al CSNR prezintă defalcarea pe Programe Operationale a sumei totale corespunzătoare
contributiei Fondurilor Structurale din cadrul Obiectivului Convergentă si Fondului de Coeziune, care se ridică
la suma totală de 19,213 miliarde Euro.
Alocările anuale din Fondul European pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală (FEADR) si Fondul
European pentru Pescuit sunt incluse în scop informativ, în conformitate cu cerintele Regulamentului
Consiliului nr. 1083/2006.
Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului "Convergentă" si Fondului de Coeziune necesită o cofinantare
natională estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (77% din totalul cofinantării), cât si
din surse private (23%).
Mecanismele de implementare
Atributiile institutiilor implicate în gestionarea Instrumentelor Structurale din România au fost stabilite
prin Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 cu modificările si completările ulterioare. Coordonarea la nivel
national a gestionării acestor fonduri revine Ministerului Economiei si Finantelor, în timp ce coordonarea
strategică va fi asigurată de Comitetul National de Coordonare pentru Instrumentele Structurale, înfiintat
conform HG nr. 1200/2004. Managementul Programelor Operationale a fost reglementat prin HG nr.
497/2004 cu modificările si completările ulterioare, fiind stabilite Autoritătile de Management si
Organismele Intermediare.
În ceea ce priveste managementul financiar si controlul, Ministerul Economiei si Finantelor a fost
desemnat să îndeplinească rolul de Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operationale.
Organismul competent responsabil cu primirea plătilor de la Comisia Europeană aferente contributiilor
din FEDR, FSE si FC este Autoritatea de Certificare si Plată din cadrul Ministerului Economiei si
Finantelor. Organismele responsabile cu efectuarea plătilor către beneficiari sunt: a) Autoritatea de
Certificare si Plată pentru POS Mediu si POS Transport (plăti directe); b) Unitătile de Plată înfiintate în
cadrul ministerelor în care functionează Autoritătile de Management (plăti indirecte). Un organism
independent de pe lângă Curtea de Conturi din România a fost desemnat ca Autoritate de Audit.
Parteneriatul
Ministerul Economiei si Finantelor a elaborat CSNR în cooperare cu un număr mare de instituții si
organizatii. În plus, consultările dintre parteneri cu privire la elaborarea PND si a Programelor
Operationale au generat reactii substanțiale din partea partenerilor relevanti, acestea fiind luate în
considerare în procesul de elaborare a CSNR.
